În tristeţea iernii, într-un aprig ger
Tare e pământul, tare ca un fier;
Fulgi albi de zăpadă, lin s-au coborât
Peste-o lume tristă, la timp hotărât.
Domnul veşniciei la noi a venit
Să domnească-n inimi sfinte pe pământ;
În tristeţea iernii, loc au pregătit
Un pătuţ în iesle pentru Pruncul Sfânt.
Îngeri şi arhangheli, mii de serafimi
Cântă împreună lângă heruvimi;
Iosif şi Maria leagănă uşor
Pruncul ce zâmbeşte, Domnul Salvator.
Ce-aş putea s-aduc eu, înaintea Sa?
De-aş fi cu păstorii, un mieluţ I-aş da;
Iar, de-aş fi cu magii, mă voi închina
Însă, ştiu Isuse, inima-Ţi voi da!